A absolvit Colegiul Național Mihai Eminescu și este dublă licențiată în Filologie – specializarea limba și literatura engleză – limba și literatura franceză la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași precum și în comunicare socială și relații publice. Deține un master în studii europene – specializarea „integrare politică europeană” la aceeași universitate.
Raluca Bălășcău este profesor de limba engleză și a predat la Colegiul Național Mihai Eminescu dar și la Școala Gimnazială nr. 13. A lucrat și ca editor știri în mass media locală. A activat și din postura de consilier al prefectului dar și la cabinetul unui vicepreședinte al Consiliului Județean Botoșani.
Pe formare profesională continuă s-a specializat în managementul calității, are competențe antreprenoriale a participat și la un training pentru scrierea și managementul proiectelor transfrontaliere. Este consilier de dezvoltare personală dar și expert accesare fonduri structurale și de coeziune, expert monitorizare, evaluare impact și sustenabilitatea proiectelor dar și expert achiziții publice.
Vorbește fluent patru limbi de circulație internațională: engleză, franceză, italiană și spaniolă și este traducător și interpret autorizat de Ministerul Justiției pentru limbile engleză și franceză.
Are competențe de comunicare, organizaționale, manageriale, sociale și digitalizare având implicare substanțială într-o sumedenie de proiecte derulate de instituții publice sau organizații nonguvernamentale.
Este coordonator al Centrului de Voluntariat B-Right Media – în vederea creării unei punți de legătură între cererea și oferta de voluntariat de la nivelul Județului Botoșani și a realizat parteneriate cu ONG-uri din domeniul social. A făcut parte din echipa de organizare a misiunii medicale din România, Botoșani a Fundației Medical Missions Foundation din Kansas City- SUA, în cadrul căreia s-au realizat operații gratuite și s-au făcut donații pentru persoane din Botoșani.
Este autor de carte școlară („Kitty vă învaţă limba engleză”) sau coautor ( „Antologie de texte literare pentru ciclul primar” (autori români şi autori străini), „Mianunica vă ajută să învăţaţi alfabetul”, „Miaunica vă ajută să dezlegaţi tainele matematicii”, „Cristina descoperă lumea prin imagini şi texte”, „Dicţionar explicativ şcolar” (3 ediţii), Caiet de vacanţă auxiliar pentru clasele I, II, III, IV.
Toate lucrările sunt publicate la Ed. Elis si Ed. Niculescu, Bucureşti, şi distribuite în librării din România şi în Republica Moldova.
În prezent este șefa serviciului proiecte europene din cadrul Primăriei Botoșani.
A făcut parte și din echipa de implementare a proiectului CreaFuture – ”Creative Workforce for Cross-Border Future – Forță de muncă creativă pentru un viitor transfrontalier”.
Acest proiect i se datorează în foarte mare măsură, fiind un rezultat concret al întregului proces prin care s-a autodesăvârșit din punct de vedere profesional.
Cum s-a născut CreaFuture?
„CreaFuture s-a născut în niște nopți tumultoase, că atunci aveam timp să gândim proiectul. Am luvcrat împreună ceilalți doi formatori la acest proiect, am luat legătura și cu partenerii din Ucraina și ne-am dat seama că avem probleme comune, atât noi cât și cei din Cernăuți. Că elevii noștri care ies de pe băncile școlii nu sunt pregătiți pentru piața muncii și că ar trebui ca soluția să vină cumva, nu de la elevi (ei și-au dat seama care este problema), ci de la profesori. Și că ar fi nevoie de puțină creativitate în școală și cum B-Right Media a obișnuit până acum, am pus osul la treabă și am făcut acest proiect”
În cadrul proiectului, ce anume face, care este contribuția unui consilier de dezvoltare personală? Ce presupune activitatea unui consilier de dezvoltare personală?
„Consilierul de dezvoltare personală care este o meserie inclusă în COR în momentul de față, este o persoană care lucrează cu persoane clinic sănătoase. Deci, nu suntem psihologi dar îi ajutăm pe clienții noștri să depășească momente dificile din viața lor. Noi cu participanții de la curs, nu am discutat neapărat despre probleme personale dificile pe care le aveau ei ci despre o problemă generală care există în educație și pe care ne-am propus să încercăm să o rezolvăm împreună. Consilierul de dezvoltare personală nu este un psiholog și nu își propune să fie acest lucru dar am pornit de la ideea că, înainte de a-i dezvolta pe alții, cel mai bine ar fi să ne cunoaștem și să ne dezvoltăm pe noi înșine”
Non-formalul cât contează pentru un elev ca să-și găsească drumul pe piața muncii, spre exemplu sau pentru a-și da seama ce-și dorește cu adevărat să facă, după ce termină școala…
„Non-formalul este deseori greșit interpretat ca pe un joc fără sens. Are în spate obiective de învățare și creează competențe. Competențe care spre deosebire de educația formală care este în momentul de față în școală sunt cerute pe piața muncii. Prin non-formal putem să ne dezvoltăm competențe de IT, competențe de scriere chiar și de proiecte. Putem să ne stimulăm creativitatea mult mai bine. Noi suntem de acord că doar non-formal nu este posibil în momentul de față cu programele care există în școală dar ne dorim să includem pe lângă educația formală și un strop de non-formal care e și plăcut și atractiv și chiar creează competențe și atitudini”
Pentru cei care nu sunt în sistem probabil că acest domeniu pare unul străin și nu au absolut nicio idee ce înseamnă o metodă de educație non-formală. Ne poți da un exemplu de joculeț sau un exercițiu care a fost implementat aici, la curs, pentru a înțelege toată lumea ce înseamnă o metodă de educație non-formală.
„Da, prima care-mi vine în minte este biblioteca vie, cu toții suntem ca o carte deschisă. Eu, cu experiența mea pe care o am, pot fi citită de către ceilalți. Noi deseori spunem că putem să-i citim, sunt unele persoane care au harul de a-i citi pe ceilalți. Eu pot fi o carte și din experiența mea, ceilalți pot să învețe. Ei pot să-mi pună întrebări și în loc să citească o carte, pot să le dau eu răspunsul la întrebări. Orice joc, orice dans atât timp cât în spate se face ceea ce noi numim procesare. Este un moment după experimentarea jocului, urmează generalizarea în care fiecare trebuie să-și dea seama exact ce s-a urmărit și cum a fost gândit exercițiul ca după aia să se gândească cum se poate aplica în viața de zi cu zi. Este un proces mai dificil care este denumit de-briefing în literatura de specialitate, dar fără acest de-briefing jocul rămâne doar un joc și nu e educație non-formală. Dacă noi, după ce experimentăm jocul, oricare ar fi el, un joc aparent banal ca imitația sunetelor ploii sau un flashmob, orice, dacă după acest joc noi nu gândim ce am urmărit, lucrul în echipă, scoaterea din zona de confort ceea ce cu cadrele didactice și cu lucrătorii de tineret (lucrătorii de tineret sunt obișnuiți) dar cadrele didactice au fost greau scoase din zona de confort în timpul proiectului. Tocmai asta am urmărit noi prin acele dansuri pe care le-ați văzut pe Facebook, în timpul cursurilor. Exact să-i scoatem din zona de confort și să fie deschiși către altceva. Dacă acest lucru nu ar fi fost făcut și nu am fi discutat după fiecare din aceste exerciții (ce am urmărit și ce am realizat), ar fi rămas un simplu joc fără niciun scop și fără niciun sens”
Raluca Bălășcău, prin Asociația B-Right Media sau prin natura funcției de la Consiliul Județean sau Primăria Botoșani a coordonat o sumedenie de proiecte cu fonduri europene pe care le-a finalizat cu succes.
